Către: Agenția Națională pentru Achiziții Publice

Referitor la: Propuneri privind ORDONANŢA DE URGENȚĂ privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale

Stimate domnule Preşedinte,

Față de proiectul de OUG privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale, aflat în etapa de consultare publică, vă rugăm ca, având în vedere importanța și impactul pe care acest act normativ îl va avea în piață – în baza Art 7 alin (9) din Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată – să stabiliți o dezbatere publică pe acest subiect.

Solicităm totodată ca etapa de consultări publice să fie abordată cu maximă seriozitate, respectând legislația aferentă, fiind evident din experiența anterioară că măsuri/ puncte de vedere/ prevederi legislative fără analiza reală a impactului sau un dialog echilibrat între instituțiile statului – mediu privat pot face extrem de mult rău proiectelor investiționale din țara noastră.

Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) a primit zeci de sesizări cu privire la blocajele contractuale pe care falimentul City Insurance și/sau Notificarea ANAP le-au produs în piață, dar și propuneri de deblocare, proiectul de OUG putând fi instrumentul oportun de a debloca situația creată, în măsura în care este conceput pentru susținerea proiectelor, și nu pentru blocarea acestora.

Vă reamintim că, în data de 20.07.2021 FPSC a transmis observații în perioada de consultări la proiectul de Ordonanță privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul achizițiilor publice, la care ANAP ne-a transmis răspunsul cu nr 14902 din 14.10.2021 - cu 3 luni mai târziu, după publicarea în MO a actului normativ în cauză – conform căruia ”propunerile formulate (...) vor fi analizate, în vederea preluării acestora în cadrul legislației”.

Avem speranța că acesta a fost un caz excepțional și, ca președinte ANAP, sunteți interesat de un dialog real, constructiv cu mediul de afaceri, pentru îmbunătățirea legislației și facilitarea procesului investițional în România.

Din păcate, în forma sa actuală Ordonanța de urgență va fi inaplicabilă și nu va ajuta cu nimic majoritatea contractelor aflate în derulare care au probleme datorită falimentului City Insurance, de aceea este necesară o revizuire consistentă și urgentă a proiectului de act normativ.

Ca observații generale precizăm următoarele:

1. Nu este tratată situația când recepția parțială – înțeleasă ca recepție pe părți/ obiecte distincte din punct de vedere fizic și funcțional – nu se poate efectua, caz în care este necesară posibilitatea unei recepții pe stadiu fizic de execuție. Majoritatea lucrărilor aflate în derulare se află în această situație, astfel încât, fără tratarea acestei situații doar un procent nesemnificativ de contracte va putea utiliza prevederile
2. Propunem eliminarea condiției de la art 1 (4) c) de emitere a unei noi garanții de bună execuție, respectiv: ”riscul pentru vicii ascunse, verificat potrivit legii, să fie minim”. Nu există o prevedere legală în această direcție. iar noțiunea de ”minim” este relativă și va face neaplicabil acest OUG !! Atât timp cât lucrarea este urmărită/ verificată de un diriginte de șantier atestat, menit să garanteze respectarea prevederilor documentației tehnice a construcției din partea investitorului/ beneficiarului, atât timp cât lucrarea, încă din faza de proiectare a fost verificată conform prevederilor legale, se prezumă că riscul de vicii ascunse este minim.

3. La același articol, litera a) se stabilește că autoritatea contractantă poate solicita constituirea unei noi garanții de bună execuție pentru ”minim 30% din valoarea garanției inițiale, raportat la valoarea” lucrărilor recepționate. Prevederea lasă libertatea beneficiarului să solicite constituirea unei GBE chiar și de 100% pentru lucrările executate, ceea ce ar anula sensul Ordonanței. Propunem modificare în ”maxim 30%”
4. Nu este tratată situația garanțiilor de participare, care ar trebui să își mențină valabilitatea având în vedere riscul extrem de mic de renunțare la semnarea contractului, perioada scurtă de valabilitate și valoare
5. Ordonanța este aplicabilă doar 30 de zile de la intrarea în vigoare, iar termenul de 5 zile pentru constituirea unei noi GBE este lipsit de realism, ceea ce restrânge și mai mult aplicabilitatea acesteia. Propunem ca termenul de constituire a GBE sa fie ( minim ) 60 de zile, iar termenul de prezentare a GBE , la solicitarea Investitorului i , sa fie de ( minim) 15 zile (Art 1 alin (2)). Vă rugăm să analizați și posibilitatea de a raporta termenul de constituire a noii garanții la data retragerii autorizației de funcționare a societății de asigurări care a emis instrumentul de garantare, ceea ce ar asigura cadrul legal și pentru alte cazuri similare, fără necesitatea emiterii unui nou act normativ punctual.
6. Este necesar ca OUG să clarifice și modul în care Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) pot în continuare să emită garanții, având în vedere că Notificarea ANAP – suprapusă pe situația creată de City Insurance

- blochează contracte și implicit investiții importante pentru țara noastră. Faptul că această Notificare nu menționează că s-ar aplica pentru contractele noi și intervine în contractele existente este, în mod evident, nelegal. Apreciem că poate fi găsită o soluție de reducere a riscurilor pe care apreciați că IFN-urile le reprezintă (deși s-a dovedit că o societate de asigurări verificată de ASF a produs mai multe daune decât toate IFN-urile la un loc). Dacă IFN-urile sunt acceptate în licitații în Italia sau Spania, de ce în România se schimbă întregul sistem de garanții pe baza unui punct de vedere, fără discuții cu cei direct implicați/ afectați? Menționăm că Legea 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare recunoaște în sfera de activitate a acestora dreptul de a emite garanții și de asumare de angajamente de garantare, drept ce nu poate fi îngrădit printr-un punct de vedere arbitrar. Am reiterat în repetate rânduri că firmele de construcții sunt refuzate de firmele de asigurări și nu au altă posibilitate reală de a constitui GBE, decât apelând la IFN-uri, iar dacă OUG nu va reuși să ajute și aceste proiecte, atunci vom asista la noi blocaje. Guvernul României declară că urmărește reducerea decalajelor față de țările dezvoltate ale UE, astfel încât procesul legislativ ar trebui să urmărească permanent această linie directoare.

7. Soluția reținerilor succesive așa cum este prevăzută în OUG nu este un sprijin real firmelor aflate în dificultate datorită situației de pe pe piața asigurărilor, deoarece necesită sume consistente blocate de constructori, în special dacă proiectul se află într-un stadiu avansat de execuție.

Rămânem parteneri de dialog și vă asigurăm de tot respectul nostru,

Irina Forgo
Director FPSC
Expert Achiziții Publice