Despre nevoia de a avea o Zi a Constructorului Roman

Sectorul de constructii a reprezentat totdeauna si pentru toate tarile si sistemele sociale unul dintre “motoarele” economiei.

Un loc de munca in constructii genereaza alte 7,6 locuri de munca in sectoarele conexe.

Este dovedit statistic ca dupa evenimente majore economiile tarilor si-au revenit prin investitii in lucrari publice.

Inainte de 1990, cand in Romania constructia de locuinte era politica de stat, constructorii romani realizau peste 100.000 de locuinte pe an. Sectorul reunea 800.000 de angajati .

In anii de boom imobiliar (2007-2009) in Romania se realizau putin peste 60.000 de locuinte pe an cu aproape 600.000 angajati iar ponderea in PIB era de peste 11%.

In 2018 cand procesul investitional din fonduri publice este oricum mai scazut - ponderea constructiilor in PIB se situeaza sub cifra de 4%, numarul de angajati putin peste 320.000 - constructorii se afla intr-o criza fara precedent de forta de munca. Aceasta este generata atat de criza generala de forta de munca si de migratia tinerilor spre alte tari, dar si de o criza a breslei . Tinerii nu mai sunt atrasi de meseriile specifice sectorului intrucat  sunt meserii grele sau oricum mai dificile decat in alte sectoare de activitate. Conditiile de munca in santier cu expunere la capriciile climei sunt , de asemenea, descurajatoare. Dupa 1990 sectorul constructiilor si mai ales cel imobiliar a fost foarte atractiv pentru speculanti fara ca acestia sa fi  avut cunostinte profesionale despre constructii. Aceasta a condus la o deprofesionalizare a unei parti importante a breslei iar presa a sanctionat acest lucru aducandu-l in scena pe “Dorel”.

Federatia noastra depune eforturi  pentru redobandirea demnitatii profesionale a constructorului roman (care odinioara era apreciat pe santierele din Germania, Israel, Libia,Iraq, Algeria etc.) si actioneaza pe toate caile pentru cresterea profesionalismului, a responsabilitatii si atragerea tinerilor spre aceste meserii (in constructii sunt peste 30 de meserii de baza), disparitia personajului “Dorel”.

Suntem preocupati de aducerea inapoi a fortei de munca ce a plecat din tara, de ridicarea nivelului de pregatire profesionala, de imbunatatirea conditiilor de munca, de cresterea transparentei in atribuirea contractelor s.a.m.d.  Am primit cu deschidere si am sustinut cresterea  salariilor inca din momentul in care a fost lansata propunerea legislativa. Mai mult, am solicitat Ministerului Finantelor si ANAP declararea salariului mediu din constructii ca referinta in achizitiile publice.

Consideram ca a dedica o zi din an constructorului roman va fi un gest de apreciere si incurajare din partea legislativului pentru o breasla de care societatea are nevoie sa existe in conditii de profesionalism, responsabilitate si demnitate, ar fi o caramida la zidirea unei morale si constiinte de care avem nevoie la inceput de mileniu.

Daca mesterul Manole a zidit cu sacrificii supreme lasand pentru urmasi constructia-simbol, nadajduim ca Parlamentul Romaniei, in An Centenar, va pune o caramida in reconstructia moralei breslei pierduta- speram noi - vremelnic. Legea 405/2018 privind instituirea zilei de 14 septembrie ‘’Ziua Nationala a Constructorului’’ ne va crea ocazia ca anual sa aratam o alta fata a breslei onstructorilor din Romania.

 Adriana Iftime
Director General FPSC

La 14 septembrie 1895, a fost inaugurat podul peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, opera tânărului inginer Anghel Saligny.
În anul 1890, un tânăr inginer de doar 35 de ani, Anghel Saligny, a îngenuncheat Dunărea prin proiectarea şi execuţia podului ce mai apoi i-a purtat numele. Opera lui Saligny a fost inaugurată în 1895 şi a costat 35 milioane de lei aur. Iniţial, construcţia s-a numit Podul Regele Carol I, apoi Podul Anghel Saligny

Iniţial, guvernul român a iniţiat două concursuri internaţionale pentru proiectarea şi executarea podurilor. În ciuda tuturor discuţiilor purtate, niciunul dintre reprezentanţii de peste hotare nu au avut proiecte convingătoare pentru autorităţile române. Guvernul român a încredinţat proiectarea şi realizarea podurilor Direcţiei Generale a Căilor Ferate Române, sub conducerea ing. Anghel Saligny, care avea doar 34 de ani.  

În octombrie 1890 au început lucrările la podul Dunărea, la Cernavodă. El a fost proiectat la 30 de metri deasupra Dunării, pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai înalte catarge.  Podul are o formă zveltă, bare dantelate, iar conturul general este armonios. Şi astăzi, este considerat a fi unul din cele mai frumoase poduri metalice din lume.

La capătul podului dinspre Cernavodă a fost ridicat un fascinant monument din bronz reprezentând doi dorobanţi, în memoria eroilor căzuţi în Războiul de Independenţă. Dorobanţii şi stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916), iar o parte din contravaloarea lor a fost suportată de Ambasada Franţei, în cinstea regelui Carol I.   

Inaugurarea podurilor a avut loc în septembrie 1895, la festivitate participând şi Carol I. Un tren special cu oficialităţi a plecat din Gara de Nord din Bucureşti la ora 9.05 şi a sosit la Feteşti la ora 12.30. După ce s-a bătut ultimul nit, un nit de argint, s-a zidit documentul inaugurării şi s-a celebrat serviciul religios, trenul de încercare format din 15 locomotive a trecut pe pod cu o viteza de 60 km/h, într-un zgomot infernal produs de fluierele locomotivelor, de sirenele vaselor de pe Dunăre şi de muzica fanfarei. A urmat un al doilea tren, cu o viteză de 80 km/h. În tot acest timp, Anghel Saligny a stat sub pod pe o şalupă, alături de muncitori, pentru a garanta rezistenţa lui.   

Lascăr Catargiu, prim –ministru, i s-a adresat atunci lui Carol I:„Măria Ta! Cu ostaşii ţării ai învins în câmpiile Bulgariei, iar cu meşterii ţării ai îngenuncheat Dunărea“.   

În timpul Primului Război Mondial, în 1917, tronsonul de peste Borcea a fost minat de trupele române în retragere, pentru a împiedica avansarea în Muntenia a trupelor germano-bulgare, scrie wikipedia.org. Reconstrucţia podului s-a făcut în 1921. Podul a fost folosit timp de aproape un secol până în 1987 când s-a construit unul nou.


(sursa Historia) https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/secretele-podului-de-la-cernavoda-opera-tanarului-inginer-anghel-saligny