Anularea facilităților fiscale pentru construcții din OUG114 ar putea avea consecințe profund dramatice pentru economie și societate.
Constructorii nu ar trebui sa plece capul pentru a fi tăiat, pentru că ei chiar au livrat rezultate care au compensat cu vârf și îndesat stimulentele financiare primite de la stat. Ei sunt supereroii acestei povești!
Pentru a evita aceste potențiale consecințe, Guvernul ar trebui să considere cu atenție efectele pe termen lung ale deciziilor sale și să găsească modalități de a echilibra nevoia de venituri fiscale cu nevoia de investiții în infrastructură și de dezvoltare a țării.
Context
Oare a fost bine, oare a fost rău… Să vedem niște cifre.
- Ponderea construcțiilor în PIB
| An | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | 2022 |
|---|---|---|---|---|---|
| Pondere in PIB | 5,50% | 5,90% | 6,60% | 6,20% | 6,30% |
Putem observa foarte clar cât de importantă a fost OUG114 pentru evoluția construcțiilor. Între 2018 și 2020, construcțiile și-au crescut cu 20% ponderea în PIB conform Institutului Național de Statistică (INS). În plus să nu uităm că în anul în care a apărut pandemia de COVID, construcțiile au avut un rol crucial în menținerea economiei pe zona de plutire. În 2021 a fost o scădere, așa cum se scria și în Ziarul Financiar, în mare parte cauzată de creșterea prețurilor la materialele de construcții și de criza politică din toamnă.
Totuși, în 2022, construcțiile și-au reluat creșterea iar în momentul de față în România sunt deschise mai multe șantiere de infrastructură decât au fost în ultimii 20 de ani. Se pare că aveam dreptate în 2020 când spuneam că acum este momentul ca România să investească în infrastructură.
- Evoluția numărului de angajați din construcții.
În anul 2018 construcțiile înregistrau doar 339.000 angajați, aproape la jumătate față de anul 2009 când era boom economic și toată lumea cumpăra case la prețuri exorbitante. Motivele le cunoaștem cu toții: emigrarea către țările din Vest care plăteau mult mai bine și „angajarea” la negru a oamenilor noi care veneau în domeniu. Din 2019, în piață a apărut un reviriment.
| An | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | 2022 |
|---|---|---|---|---|---|
| Angajati in constructii | 339.000 | 375.000 | 416.000 | 426.000 | 450.000 |
Practic, în 2022 au fost cu 32% mai mulți angajați în construcții față de 2018, conform datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). O creștere atât de mare nu doar că a adus venituri mai mari la stat, dar a ajutat și la dezvoltarea infrastructurii din România.
Impactul măsurilor fiscale propuse asupra salariului
Să luăm exemplu un salariu net de 5.000 de lei. După OUG 114 pentru un salariu net de 5.000 de lei era nevoie de un salariu brut de 6.349 și de un salariu complet de 6.492 de lei. Practic nivelul de taxe raportat la salariul net este de 29,84% din care 26,98% CAS și 2,86% CAM.
În cazul în care se anulează derogarea de la plata CASS conform draftului de noi măsuri fiscale, pentru un salariu net de 5.000 de lei, salariul complet de plată ar fi 7.865 de lei. Asta înseamnă că nivelul de taxe raportat la salariul net ar fi de 57,3% (aproape dublu), din care 38,46% CAS, 15,38% CASS și 3,46% CAM.
Pentru că am zis să nu plecăm după fentă, aș vrea să ne uităm și care ar fi impactul dacă nu ar exista și derogarea de la impozitul pe venit. Pentru un salariu de 5.000 de lei net, fără nicio scutire de taxe, salariul complet ar fi de 8.740 lei. Deci, taxe raportate la salariul net de 74,8%, din care 42,74 % CAS, 17,1% CASS, 11,12% Impozit pe venit, 3,84% CAM. Deci, impactul CASS asupra salariului net este cu 6% mai mare decât impactul impozitului pe venit.
Un ultim exemplu de calcul pe care vreau să-l fac este cât ar câștiga un om al cărui salariu brut ar rămâne la fel dacă s-ar elimina scutirea de CASS. Pentru un salariu net de 5.000 de lei acum este nevoie de un salariu brut de 6.349 lei. Fără scutirea de CASS același salariu brut ar însemna pentru angajat un salariu net de 4.127 lei, deci un salariu mai mic cu 873 lei, 17,46%. Diferența asta este una uriașă mai ales dacă ținem cont de inflația din ultimul timp și de creșterea ratelor.
Concluzie
- să păstreze salariile nete ale oamenilor și să concedieze o parte din ei, ceea ce va duce la o încetinire majoră a proiectelor în derulare
- să păstreze salariile brute ale oamenilor și aceștia să câștige mai puțin. Orice scădere de salariu se lasă cu nemulțumiri majore și cu oamenii care pleacă, unii în alte țări iar alții să lucreze la gri sau negru – deci din nou o încetinire majoră a proiectelor în derulare
Oricare dintre cele 2 soluții ar reprezenta un dezastru pentru proiectele in desfășurare așa că să sperăm că se va găsi o soluție alături de guvern
Articol apărut în https://www.edevize.ro/anularea-facilitatilor-fiscale-pentru-constructii-un-dezastru-pentru-infrastructura-romaniei/